Datorita comertului echitabil, au facut primul pas spre dezvoltare si au creat oportunitati care permit familiilor sa ramana impreuna.
Sunt foarte multumita de banii pe care-i castig, pentru ca acum pot sa imi cumpar propriul meu ruj”, spune Apiseka razand. E maritata, are doi copii si tocmai a implinit 30 de ani.
Pana de curand, familia ei nu avea niciun venit. Apoi a aflat de un program al carui scop era sa revitalizeze tehnicile de tesut traditionale. Ideea consta in fabricarea vestitelor „covorase fine“ prin care Samoa si-a creat un renume nu doar in intreaga Polinezie, ci chiar in toată lumea. Acestea sunt facute din frunze de palmier, fierte si inalbite pana cand devin la fel de fine ca panza, iar oamenii le folosesc pentru a se impodobi cand participa la ceremoniile ce marcheaza viata polinezienilor.
Tesutul unui singur covoras dureaza cam 35 de saptamani. Apiseka nu stia sa teasa. A furat mestesugul de la femeile mai in varsta si a devenit rapid una dintre cele mai bune tesatoare din insula. Tocmai a terminat o comanda importanta pentru regina Insulelor Tonga. Talentul ei ii aduce un venit regulat, platit saptamanal de asociatia de femei care a initiat proiectul, Women In Business Development Incorporated (WIBDI).
La inceputul anilor ’90, cateva femei s-au adunat pentru a face schimb de idei si a identifica oportunitati de dezvoltare pentru tara lor – un grup de insule paradiziace, cu lagune turcoaz, pierdute in mijlocul Oceanului Pacific. Desi in crestere, turismul ramane in continuare destul de modest din cauza distantei fata de aeroporturile internationale.
Asociatia a inceput prin organizarea unor targuri, unde femeile aduceau bunurile pe care voiau sa le vanda. Era o ocazie de a se intalni si a face schimb de lucruri. De aici au aparut pasiunea lor pentru mestesugul stravechi al tesutului si ideea de a-l promova altfel. In acest fel, comenzile sunt coordonate de WIBDI, care le incredinteaza unei tesatoare, ii controleaza calitatea si plateste saptamanal o parte din suma totala primita, tinand cont de numarul de saptamani necesare pentru finalizarea comenzii. Tesatoarele lucreaza patru ore pe zi – doua dimineata si doua dupa-amiaza tarziu. Munca este grea, iar toate trebuie sa isi indeplineasca si obligatiile familiale. […] Citeste continuarea in numarul de septembrie al revistei Marie Claire.
Text: Severine Harzo
Foto: Jane Ussher
Recent comments