Viata in scaunul cu rotile

Pentru Mihaela, cea mai mare provocare este sa-i convinga pe cei ca ea ca se pot descurca singuri in viata.

„Cand prietenii mei vin in vizita, imi place sa gatesc. Ma plimb adesea cu ei in oras, in weekenduri plecam la mare sau ne intalnim la o terasa. Cand sunt acasa, scriu pe blog, citesc sau studiez. Fac curat, calc si imi spal hainele singura – la fel ca tine. Dar oamenii ma privesc cu mila.“

Elena Stancu a vorbit cu Mihaela Mihaescu despre cum poti duce o viaţa normala in scaunul cu rotile.

Cele cateva minute dupa nastere in care Michi nu a respirat, dar tu da, au facut-o sa fie diferita fizic de tine. Mihaela Mihaescu s-a nascut cu sindromul piramidal si sta de 42 de ani intr-un scaun cu rotile: nu are echilibru, nu isi poate coordona miscarile si vorbeste cu dificultate. Cu toate astea, in urma cu cinci ani a infiintat o organizatie pentru persoane cu dizabilitati unde ii invata pe cei ca ea sa duca o viaţa independenta.

„Tu nu poti sa mananci singura, iar noi avem nevoie aici de persoane valide, care sunt in stare sa scrie si care chiar vor pune pe picioare o asociatie“, mi-au spus la admiterea pentru cursul de infiintare de ONG-uri pe care voiam sa-l urmez. Orele se tineau in alt oras si, pentru ca eram in scaun cu rotile, aveam nevoie de insotitor.

„Atunci nu o sa mananc o saptamana, dar o sa vin la curs“, le-am raspuns.Cand au vazut cat sunt de hotarata, m-au lasat sa particip si, dupa primul trimestru, eu deja infiintasem IHTIS, organizatia de care ma ocup acum. Am absolvit cursul a treia. Pot sa gatesc, sa calc, sa fac curat, sa studiez, sa ies cu prietenii sau sa muncesc. Mananc singura, dar pentru ca nu pot lua masa civilizat si imi cade din mana, ma jenez, asa ca prefer sa nu ma vada nimeni. In rest, nu am nevoie de ajutor, nici ca sa merg la baie si nici ca sa ma imbrac. Dar oamenii ma compatimesc de fiecare data cand ies pe strada. Daca nu ma pot privi normal, de ce nu ma ignora? Multi cred ca a sta intr-un scaun cu rotile e ceva inspaimantator, ca e imaginea neputintei, a unei boli incurabile, de nesuportat si, de fiecare data cand ies din casa, ma simt umilita. Oamenii au propriile lor slabiciuni sufletesti si afectiunea fizica a altora ii sperie. Simpla prezenta a unei persoane cu dizabilitati intr-un loc public ii tulbura, ii impiedica sa gandeasca limpede si sa se comporte firesc. Cei ca mine nu au nevoie de bani. Insa ei trebuie sa fie incurajati sa isi castige independenta, sa li se demonstreze ca pot munci, ca pot avea o viata cat mai apropiata de normal. E ceea ce fac eu zi de zi la IHTIS, unde lucrez cu oameni cu handicapuri fizice." [...]

Citeste continuarea articolului in numarul de septembrie al revistei Marie Claire.

IMPLICA-TE!

• Informeaza-te! Afla de pe site-ul Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap, www.anph.ro, care este statutul persoanelor cu dizabilitati in Romania si care sunt drepturile lor;
• Promoveaza pe blogul tau campania 350 000 de euro = Solidaritatea a 350 000 de oameni, desfasurata de asociatia IHTIS: www.asociatia-ihtis.ro. Banii care se vor strange vor fi folositi pentru construirea unui Centru de Viata Independenta, unde Mihaela si alte persoane cu dizabilitati ii vor invata pe cei ca ei sa desfasoare activitati cotidiene fara sa fie nevoiti sa ceara ajutorul cuiva. Centrul va fi ridicat intr-un sat din judetul Botoşani si, pe perioada trainingului, persoanele cu handicap vor locui acolo;
• Doneaza cei 2% din impozitul anual pe venit catre Asociatia IHTIS;
• Fa o donatie de un euro sau de patru lei in conturile IHTIS:
RO14RNCB0044002865610001 – lei
RO84RNCB0044002865610002 – euro
RO57RNCB0044002865610003 – dolari
Deschise la B.C.R. – Agentia Dorohoi
Cod Fiscal: 16690411