Tinerii casatoriti din tarile arabe aleg Malaezia pentru vacante, o tara musulmana unde le sunt respectate obiceiurile. Femeile se imbraca in burkha, care le acopera complet, chiar si sub soarele tropical si la o umiditate de 99%. Raman imbracate cand inoata, in timp ce sotii lor stau langa ele cu bustul gol si in sort. Localnicele le numesc „ninja“, pentru că seamana cu celebrii luptatori japonezi. Diferenta e ca aceste femei „actioneaza“ ziua, pe plajele din Langkawi si Penang.
Dupa 11 septembrie 2001, planurile de vacanta ale turistilor musulmani, care mergeau inainte in SUA si Caraibe, s-au schimbat radical.
Se duc in continuare in tari calde pentru a-si petrece luna de miere sau vacanta pe litoral, dar pot sa manance si sa se imbrace conform traditiei. Din acest motiv, Malaezia a devenit destinatia principala pentru vizitatorii din toate statele arabe si din Golful Persic. Imbracate in chador, femeile se plimba cu partenerii si copiii lor pe plaja, merg cu schi-jetul sau fac chiar si scufundari fara sa-si scoata valul. „E o chestiune de credinta, nu de moda sau de timiditate“, spun ele. Localnicii insa le numesc, in gluma, „ninja“, data fiind asemanarea lor cu luptatorii imbracati in negru din Japonia antica.
Unele femei musulmane sunt gata sa discute deschis despre felul in care se imbraca. Altele sunt mai rezervate si stau pur si simplu la umbra, in timp ce sotii lor poarta sort, slapi, sapca de baseball si tricou fara maneci. Ei fac un contrast urias, aproape grosolan, cu tacerea si invizibilitatea sotiilor. Dar, pentru ele, Langkawi, perla Malaeziei, e o oaza de liniste. Malaezia este o rascruce a religiilor – budismul chinez, hinduismul si islamismul sunt prezente in parti aproape egale – si e refugiul perfect pentru turistii care prefera sa nu mai iasa din zona lor de influenta religioasa si culturala. Ei sosesc in a doua jumatate a lui iulie si stau pana in august, cand se intorc in tarile lor, de regula in Arabia Saudita, Egipt, Emiratele Arabe Unite si chiar Sudan.
Intr-un climat cu temperaturi tropicale si umiditate foarte mare, siluetele negre din panza care flutura in vant se plimba pe plaja, isi supravegheaza copiii care se joaca in apa sau mai scot, din cand in cand, cate o exclamatie, ridicandu-si bratele in aer. [...] Citeste continuare in numarul de iulie-august al revistei Marie Claire
Text si foto: Cristina Barchi
Adaptare: Magda Achim
Adauga un comentariu