In Romania, multe dintre cabinetele de psihoterapie nu au sigla la intrare. Asta pentru ca persoanele care le viziteaza ar putea fi gresit catalogate de cei de pe strada.
O masuta pentru cafea pe care stau imprastiate sucuri, snacks-uri, scrumiere pline-ochi, reviste pentru femei. In jurul masutei, asezate comod pe canapea sau pe jos, stand turceste, mai multe prietene sporovaiesc vesel despre iubiti, soacre, colegi, frustrari, succese. Ti se pare un tablou familiar?
Cu toate acestea, in prezent, tot mai multe romance aleg sa se destainuie in intimitatea unui cabinet de psihoterapie, in ciuda prejudecatilor prezente, inca, in societatea noastra. Am stat de vorba cu trei femei care, desi nu au suferit traume notabile, demne de o telenovela braziliana, s-au decis sa mearga periodic la psihoterapeut, pentru ca, spun ele, asta le ajuta sa se cunoasca mai bine. Daniela continua si azi sedintele de terapie, Gabriela a considerat procesul incheiat, iar Claudia este un psiholog care a apelat, la randul ei, la ajutor de specialitate.
“Mi-e frica sa zbor cu avionul”
Daniela Petrache are 28 de ani si in prezent conduce o afacere proprie. A inceput sa mearga la psiholog cu ceva ani in urma, pentru a scapa de o fobie clasica: teama de zbor. Insa primele ei sedinte de terapie au esuat. „Ei ma psihanalizau pe mine, iar eu pe ei. Mi se parea ca eu sunt cea care le da lectii“, isi aminteste ea.
Acum insa, a gasit un psihoterapeut care o ajuta sa se autoevalueze corect. Treptat, a inteles ca nu doar frica de zbor poate fi rezolvata asa. „Societatea promoveaza nonvaloarea si o asaza la loc de cinste. Peste tot vezi o goana perpetua dupa avere si pozitie sociala. Am vrut sa inteleg daca modul meu de gandire a ramas sanatos, iar psihologul m-a ajutat sa evaluez lumea in care traiesc“, imi explica, metodic, Daniela. Pare sa stie foarte bine ce vrea de la viata si are o pofta de studiu molipsitoare. Este si motivul pentru care in prezent urmeaza cursurile unei facultati de marketing si management.
Din fericire, psihoterapeutul la care merge in prezent a reusit sa-i castige increderea. Nu a depasit inca frica de zbor, dar este convinsa ca va reusi. Pentru asta il are aproape si pe terapeut, care, pentru Daniela s-a transformat intr-un prieten.
„Il percep ca pe un amic, ii pot destainui orice.“ Daniela spune ca de multe ori acesta o face sa se simta de parca ar vorbi intr-o oglinda, iar cel din fata ei ar fi tot ea, dar la un nivel mai inalt. Cu alte cuvinte, introspectie reusita. Și daca prietenii ei gasesc adesea pretexte pentru a nu merge la psiholog, Daniela incearca sa-i scoata din impas, apeland la o idee originala: „Cand vad ca un prietenezita intr-o problema, il sun pe terapeutul meu si il rog sa discute cu el macar 20 de minute, pentru a-l ajuta pe nedumerit sa vada problema din alt unghi“.
Dupa fiecare sedinta, Daniela iese pe usa cabinetului cu un zambet larg pe chip si stapana pe situatie. „Am in permanenta o imagine clara despre mine. Vad lucrurile mai limpede, privesc aceeasi experienta din mai multe unghiuri si accept mai usor realitatile lumii in care traiesc.“
si pe mine m-a ajutat o
si pe mine m-a ajutat o astfel de experienta. Cred ca in ziua de azi toti ar trebui sa incercam sa ne "adunam"